sistem imunitar,

  • Covid19 - panică sau relaxare?

    Covid 19 sanatate relaxare stil de viata sanatos lifestyle nlp inlpsi


    În acestă perioadă din an, cum se întâmplă de altfel de ceva ani încoace, ne confruntăm cu o nouă îngrijorare.
    Baza ”tratamentului” de prevenție și vindecare recomandat este Menținerea Stării de bine, de Relaxare Mentală, Emoțională și Fizică.

    Din ce motiv? Este simplu: în stare de stres, organismul nostru direcționează cea mai mare parte din energie către organele și procesele fiziologice care se ocupă cu instinctul de supraviețuire (exp. suprarenalele, adrenalina, cortizolul, inima, circulația sângelui, respirația, oxigenarea, musculatura). Cu cât stăm mai mult în acest proces, cu atât avem mai puțină energie pentru organele, glandele și procesele fiziologice care se ocupă cu regenerarea celulară. Rezultatul este Scăderea Sistemului Imunitar!
    Forfota mentală direcționată în acest mod, face ca energia necesară organismului pentru a se apăra de agenți periculoși pentru sănătatea noastră să fie consumată pentru apărarea împotriva unor iluzii.


    Ce este de fapt stresul?
    O stare ce ne cuprinde ființa pe toate planurile, mental, emoțional și fizic. De fapt stresul în sine nu este o ”boală”, nu este ceva ce există în mod palpabil, ci presupune în sine Reacția Noastră Mentală Interpretativă la stimulii exteriori sau interiori. Astfel, îngrijorările imaginare legate de ce s-ar putea întâmpla (în viitorul apropiat sau mediu) pe care le rulăm mental, perfecționismul și nerăbdarea, ne pot produce în mod inutil o stare de panică bazată pe mai nimic.


    Mesajul indirect dar evident al acestei situații (Covid 19) este:

    1. Renunță la îngrijorări imaginare, pentru că țin de un viitor pe care nu-l cunoști!
    2. Renunță la nemulțumiri mărunte și crește-ți Recunoștința pentru ceea ce Ai, Știi și Poți Deja sau Poți Căuta, Întreba și Învăța.
    3. Rămâi cu atenția pe ce este cu adevărat Important: Sănătatea, Relaxarea, Recunoștința, Familia, Iubirea.
    4. Menține constant un Stil de Viață Sănătos pentru a-ți susține sistemul imunitar (mod de gândire util/bazat pe prezent, realitate palpabilă, mișcare fizică, alimentație echilibrată, socializare de calitate, hobby-uri).
    5. Redu consumul de carne - procesarea ei consumă mai mult din energia organismului decât procesarea vegetalelor, hormonii de stres eliminați de animalul ucis trec în corpul nostru, având ca rezultat creșterea necontrolată a stării de panică.
    6. Respectă cu această ocazie Viața altor Ființe, respectă Curățenia, Mediul Înconjurător și Echilibrul Natural.
    7. Petrece mai mult Timp cu Familia, Prietenii, cu tine Însuți.
    8. Citește, citește, citește!
    9. Abordează costant (zilnic) orice metodă de relaxare ți se potrivește: mișcare fizică, cititul unei cărți, un film bun, un hobby, meditație, respirație, trainig mental, mindfulness, psihoterapie, NLP, tehnici energetice, yoga, timp de calitate cu persoane de la care ai ceva de învățat ș.a.

  • Disfunctii sexuale tratate psihoterapeutic in cabinet

    CE ESTE DISFUNCTIA SEXUALA?

    O disfunctie sexuala este caracterizata printr -o perturbare in procesul care defineste ciclul de raspuns sexual sau prin durerea asociata cu raportul sexual.

    Ciclul de raspuns sexual poate fi divizat in urmatoarele faze:

    1. Dorinta:Aceasta faza consta din fantezii in legatura cu activitatea sexuala si dorinta de a avea activitate sexuala.

    2. Excitatie:Aceasta faza consta din senzatia subiectiva de placere sexuala care acompaniaza modificarile fiziologice. Modificarile majore la barbat constau din tumescenta peniana si erectie . Modificarile majore la femeie constau din vasocongestia pelvisului, lubrifierea si expansiunea vaginului si turgescenta organelor genitale externe.

    3. Orgasm: Fazaconsta in atingerea culmii placerii sexuale, cu relaxarea tensiunii sexuale si contractii ritmice ale muschilor perineali si ale organelor  de reproducere. La barbat, exista senzatia de inevitabilitate a ejacularii spermei.

    La femeie, exista contractii (nu totdeauna experientate subiectiv ca atare) ale peretelui treimii externe a vaginului. La a mbele sexe, sfincterul anal se contracta ritmic.

    4. Rezolutie: Fazaconsta din senzatia de relaxare musculara si de bine. In timpul acestei faze, barbatii sunt refractari la urmatoarea erectie si orgasm o perioada variabila de timp. Din contra, femeile pot fi capabile sa raspunda la o stimulare suplimentara aproape imediat.

    DISFUNCTII SEXUALE TRATATE IN CABINET:

    1.       Dorinta Sexuala Diminuata

    Elementul esential al dorintei sexuale diminuate il co nstituie o deficienta sau absenta a fanteziilor sexuale si a dorintei de activitate sexuala.

    2.      Aversiunea Sexuala

    Elementul esential al aversiunii sexuale il constituie aversiunea fata de, si evitarea activa a contactului sexual genital cu un partener sexual.

    3.      Tulburarea de Excitatie Sexuala a Femeii

    Elementul esential al tulburarii de excitatie sexuala a femeii il constituie incapacitatea recurenta sau persistenta de a atinge sau de a mentine pana la realizarea activitatii sexuale, un raspuns adecvat de lubrifiere -turgescenta al excitatiei sexuale.

    4.      Tulburarea de Erectie a Barbatului

    Elementul esential al tulburarii de erectie a barbatului il constituie incapacitatea recurenta sau persistenta de a atinge sau de a mentine pana la realizarea activitatii sexuale o erectie adecvata.

    5.      Tulburarea de Orgasm a Femeii

    Elementul esential al tulburarii de orgasm a femeii il constituie intarzierea sau absenta, recurenta sau persistenta, a orgasmului, dupa o faza de excitatie sexuala normala.

    6.      Tulburarea de Orgasm a Barbatului

    Elementul esential al tulburarii de orgasm a barbatului il constituie o intarziere sau absenta, persistenta sau recurenta, a orgasmului, dupa o faza de excitatie sexuala normala.

    7.      Ejacularea Precoce

    Elementul esential al ejacularii precoce il constituie debutul recurent sau persistent al orgasmului si ejacularii la o stimulare sexuala minima, inainte, in cursul sau la scurt timp dupa penetrare si inainte ca persoana s -o doreasca.

    8.      Dispareunia (Nedatorata unei Conditii Medicale Generale)

    Elementul esential al dispareuniei il constituie durerea genitala asociata cu contactul sexual.

    9.      Vaginismul (Nedatorat unei Conditii Medicale Generale)

    Elementul esential al vaginismului il constituie contractia involuntara persistenta sau recurenta a muschilor perineali care inconjoara treimea externa a vaginului cand se incearca penetrarea vaginului cu penisul, degetul, tamponul sau speculul.

    10.  Disfunctia Sexuala indusa de o Substanta

    Elementul esential al disfunctiei sexuale induse de o substanta il constituie o disfunctie sexuala semnificativa clinic care duce la detresa sau la dificultate interpersonala marcata , in functie de substanta implicata, disfunctia poate comporta deteriorarea dorintei, deteriorarea excitatiei,  deteriorarea orgasmului sau durere sexuala. Disfunctia sexuala este considerata a fi explicata integral de efectele fiziologice directe ale unei substante (adica, un drog de abuz, un medicament sau expunerea la un toxic).

    Disfunctiile sexuale pot surveni in asociere cu intoxicatia cu urmatoarele clase de substante: alcool; amfetamina si substante afine; cocaina; opiacee; sedative, hipnotice si anxiolitice, si alte substante sau substante necunoscute. S-a relatat ca intoxicatia  acuta sau abuzul cronic de substante de abuz scade interesul sexual si cauzeaza probleme de excitatie la ambele sexe.

    Pentru programari accesati sectiunea SERVICII

  • Dogmele și ideile preconcepute versus libertatea de A Fi

    dogma idei preconcepute succes nlp somatizare inlpsi

    Dogma (din gr. Δόγμα = "părere") reprezintă d.p.d.v. religios, un postulat care este considerat drept adevăr absolut, infailibil, ce nu poate fi pus sub semnul întrebării.

    Preconcepție = idee sau părere admisă, adoptată dinainte, fără o cercetare sau o experimentare prealabilă (pre + conceput).

    Atât dogmele cât și ideile preconcepute se manifestă pentru psihicul uman ca niște închisori conceptuale limitative. Nimic nu a provocat mai multă suferință ființei umane decât dogmele și ideile preconcepute după care s-a ghidat fără să se raporteze și la adevărul celuilalt. Deoarece, astfel de idei înseamnă în substrat un mod de gândire de tipul: ”eu am dreptate, tu nu ai și adevărul meu este singurul valabil”.

    Deși, în timp, atât dogmele, dar mai ales ideile preconcepute își dovedesc lipsa de bază logică și tangibilă și își arată în mod inevitabil falsitatea, oamenii au tendința să se cramponeze de acestea, uneori toată viața. Acest lucru se întâmplă deoarece, în mod paradoxal, oamenii își iubesc închisoarea, fiindcă aceasta le oferă sentimentul de siguranță al lucrului cunoscut, al zonei de confort, al lui “eu știu, deci am dreptate”. Mai pe scurt spus, le oferă iluzia că sunt în control asupra vieții lor. Realitatea este de fapt exact pe dos: abia atunci când ne atârnăm cu tot dinadinsul de ”dreptatea noastră”, am pierdut cu adevărat controlul asupra abilităților noastre de a ne adapta, evolua, accesa mai multe perspective, deci mai multe soluții, de a eficientiza timpul și resursele ș.a.

    Rezultatul concret al acestei atitudini este că oamenii nu obțin în viață ceea ce-și doresc. Ghidatul acțiunilor după aceste reguli interne fixe, ne influențează modul în care ne gestionăm timpul, energia și resursele, abordăm relațiile, acționăm în profesie, acordăm atenție creșterii personale.

    În general convingerile/ideile preconcepute care ne pot ține pe loc sunt formulate în mintea noastră sub forma ”cauză-efect”. Iată câteva exemple:

    1. „Ca să am viața pe care mi-o doresc, trebuie să am grijă să am totul în control”.
    2. „Ce spun ceilalți nu este valabil, pentru că eu am dreptate”.
    3. „Dacă nu fac lucrurile așa cum știu eu (a se citi: ”așa cum am preluat de bun de la alții”), nu e bine!”
    4. „Dacă cineva a făcut o anumită acțiune, înseamnă că … (nu există altă variantă decât cea în care cred eu)”
    5. „Nu pot trăi fără … (persoană, ființă, obiect, context)”.

    Reformulări mentale recomandate:

    1. „Ca să am viața pe care mi-o doresc, renunț la control și găsesc modalități de adaptare a.î. să-mi mențin starea de bine și rezultatele dorite”.
      2. „Fiecare om are dreptatea sa deoarece a avut experiențe de viață diferite și pot învăța și eu ceva din aceste perspective noi”.
      3. „Nu tot ce am învățat de la cei din jur se potrivește cu nevoile mele, chiar dacă este funcțional. Deci, este bine să explorez și variante noi pentru a găsi ceea ce mi se potrivește mai bine!”
      4. „Orice acțiune poate avea și altă însemnătate dacă am răbdare și atenție să înțeleg tot contextul”.
      5. „Cum am trăit înainte fără persoana, ființa, obiectul, contextul …, pot trăi și de acum înainte, dacă-mi dau voie să-mi accesez resursele interioare, să mă adaptez și să cresc”.

  • Intuitie vs Instinct

     

    logica intuitie instinct frica alegeri potrivite succes psiholog Craiova psihoterapeut Craiova NLP Craiova NLP Romania NLP Brasov somatic

     

    Mulți oameni confundă intuiția cu frica și instinctul, dar cele trei sunt foarte diferite.
    Da, toate trei pot stimula acțiunea, dar acțiunile stimulate de frică și instinct nu te conduc în direcția corectă la fel de sigur ca intuiția. De aceea, a putea face distincția între cele trei este o parte importantă a perfecționării abilităților intuitive.
    Deciziile luate din frică sunt adesea reacții neclintite la un eveniment sau o situație. Deși frica este un răspuns adecvat în situațiile în care te confrunți cu o amenințare reală, mediul nostru este atât de cufundat în mesaje bazate pe frică, încât totul pare amenințător în zilele noastre, chiar și atunci când nu este.


    Mesajele bazate pe frică sunt, în general, critice la adresa noastră și a convingerilor noastre de bază și ne influențează moralul sau încrederea. În acest tip de mediu, este ușor să credem că suntem ghidați de intuiție atunci când reacționăm cu adevărat la frica pe care o detectăm din mass-media, mediul nostru de lucru (care este probabil axat pe supraviețuire) sau la noi înșine (temerile legate de securitatea personală sau financiară).
    În schimb, intuiția aduce un sentiment calm și pașnic chiar și atunci când ne alertează asupra unor evenimente iminente. Adesea, implică imagini și senzații fizice pentru a clarifica ideea.


    Trusa cu instrumente a intuiției conține câteva elemente semnificative:
    Sentimente intestinale: Acestea sunt literalmente simțite în intestin. Ele ne avertizează față de ceva la care trebuie să fim foarte atenți.
    Semnale „roșii”, de avertizare emoțională: aproape toți am experimentat aceste semnale de avertizare. Ele nu ne spun că ne așteaptă un pericol iminent după colț, dar ne spun că nu mergem pe calea cea bună.

    Instinctul este asociat cu modele comportamentale prestabilite pe care ne bazăm pentru a ne menține în siguranță; și se referă la modul de gândire în termeni de luptă sau fugă. Sentimentul intestinal este un semnal visceral că ceva este sau nu este în regulă. Nu vrei să ignori niciunul din aceste semnale. În scopul de a înțelege modul de luare a deciziilor, este necesar să luăm în considerare atât instinctul, cât și sentimentele ca parte din trusa de instrumente a intuiției.

    Într-o cultură care prosperă pe frică și tinde să distrugă intuiția, cum ne putem da seama că sentimentul de pericol pe care îl simțim vine mai degrabă din intuiție decât din frică?

    Pentru a ne consolida sistemul de apărare împotriva luării deciziilor bazate pe frică, este necesar să aplicăm aceste strategii:
    Pune-ți cele mai mari temeri ”pe masă”, unde nu se pot ascunde. Întreabă-te: „Ce se poate întâmpla rău dacă iau această decizie?” Uneori, de ceea ce te temi... s-a întâmplat deja în trecutul tău, așa că acum poți decide mai obiectiv dacă frica ta deține puterea sau tu pe măsură ce mergi înainte.
    • Identifică sursa fricii tale. Începi să observi sursa fricii, lucrul care te pune în alerta de luptă sau fugă. Întreabă-te: „De ce mă tem?”. Procedând astfel, separi frica irațională de un posibil risc pe care îl poți aborda. Frica își pierde puterea asupra ta.
    • Îndepărtează-te de mediu pentru a câștiga perspectivă.Mergi la o plimbare, ascultă muzică clasică sau fă orice altceva care te relaxează, astfel încât undele cerebrale să se poată muta într-o stare relaxată, sursa gândirii creative.

    Intuiție vs Instinct
    Deși cuvintele intuiție și instinct par identice pentru majoritatea oamenilor, nu se referă la același lucru, deoarece există o diferență între ele.
    Intuiția este capacitatea noastră de a înțelege sau de a cunoaște ceva fără raționament conștient. Este atunci când simțim că știm ce este pe cale să se întâmple sau ce să facem fără să ne bazăm pe fapte reale.
    Instinctul este ceva diferit de intuiție. Este o tendință înnăscută. Instinctul este reacția noastră naturală; se întâmplă fără să ne gândim. Este mai mult o abilitate, spre deosebire de intuiție. Aceasta este principala diferență dintre intuiție și instinct.

     

    Ce este Intuiția?
    Intuiția este capacitatea de a înțelege sau de a cunoaște ceva fără raționament conștient. Este similar cu o perspectivă pe care o avem cu privire la o problemă. De exemplu, ați simțit că ceva nu este în regulă sau că ceva rău este pe cale să se întâmple fără a vă baza pe fapte concrete? Acest lucru se datorează intuiției noastre. Nu avem fapte reale sau o gândire rațională pentru sentimentul nostru, dar simțim că este corect.
    Când intuiția vine în joc, nu analizăm situația. De asemenea, nu cântărim argumentele pro și contra, doar știm. De exemplu, înainte de a lua o decizie, oamenii o abordează în diferite moduri, se gândesc. Încearcă să elaboreze cel mai bun mod de a face ceva, verifică avantajele și dezavantajele. Cu toate acestea, cu intuiție, nu avem suficiente informații pentru a ne raționaliza decizia sau gândul. Este ca și cum individul poate vedea dincolo de ceea ce i se „prezintă”.

     

    Ce este instinctul?
    Instinctul se referă la o tendință înnăscută. Este o abilitate naturală. Instinctul nu este ceva ce am învățat, este un răspuns natural. De exemplu, să ne imaginăm că vedem cum un vehicul vine cu viteză mare spre noi. Ne dăm din drum, ne ferim, în mod natural. Într-o astfel de situație, cu greu ai timp suficient să te gândești, dar răspunzi automat. Asta din cauza instinctului nostru.

    Spre deosebire de intuiție care este un gând, instinctul este cel mai mult un comportament sau o acțiune. De exemplu, dacă o minge vine în direcția ta, încerci instinctiv fie să o prinzi, fie să te îndepărtezi, astfel încât să nu te lovească. Nu ai timp să te gândești dacă ar trebui să te îndepărtezi sau să prinzi mingea. În câteva secunde, acționezi în funcție de asta. În psihologie, vorbim de două concepte: lupta și fuga. Fuga este atunci când individul se îndepărtează de situație; lupta este atunci când individul se confruntă cu situația, sau în acest caz prinde mingea. Acest lucru se întâmplă într-o perioadă foarte scurtă de timp.
    După cum puteți vedea, intuiția este diferită de instinct. Este un gând și nu un răspuns sau o acțiune automată.

     

    Care este diferența dintre instinct și intuiție?

    Definiții ale instinctului și intuiției:
    Intuiția: Intuiția este capacitatea de a înțelege sau de a cunoaște ceva fără raționament conștient.
    Instinctul: Instinctul se referă la o tendință înnăscută.

    Instinct vs intuiție:
    Gând și reacție:
    Intuiția: intuiția nu este o reacție; este o perspectivă sau un gând rapid.
    Instinctul: instinctul este o reacție naturală, nu un gând; raspunzi automat la o situatie, fără să ai timp să te gândești.

    Natură:
    Intuiția: intuiția este atunci când individul vede ceva dincolo de ceea ce este prezentat.
    Instinctul: vedem doar evidența.

    Fapte:
    Intuiție: în intuiție, individul ajunge la o decizie fără fapte.
    Instinct: în instinct, individul răspunde automat la fapte/situații.

    Este important să nu confundăm instinctul cu intuiția. Instinctul este un impuls. Intuiția este o înțelegere. Un instinct de a acționa versus o înțelegere a faptului dacă e nevoie să acționăm.
    Intuiția încorporează logica, emoția și instinctul și este instrumentul nostru suprem de supraviețuire și succes.
    Deciziile intuitive sunt luate în timp util și sunt întotdeauna decizia potrivită pentru momentul respectiv.
    Factorii de decizie emoționali și logici îi numesc pe acești oameni norocoși, dar a lua decizii intuitive nu este noroc - este o abilitate pe care o putem cultiva.
    Intuiția ne va spune dacă este timpul să cumpără o casă sau să ne îndrăgostim.
    E suficient doar să înlăturăm toată logica înfricoșătoare și emoția țipătoare, astfel încât să putem asculta instrucțiunile intuitive.

     

  • Oameni si copaci - asocieri psihologice si lectii de viata

     

    oameni copaci asocieri psihologice lectii de viata psihoterapie NLP Somatic INLPSI Laura Maria Cojocaru

     

    Oricât de curios ar părea, copacii sunt ființe relaționale. Aceștia au nevoie de o multitudine de alte organisme vii pentru a-și continua viața, pentru a crește, pentru a se reproduce.Acestea se lipesc de rădăcinile copacilor și extind sistemele de rădăcini pentru a le ajuta să extragă apa și nutrienții din sol și să le transmită la cele mai înalte frunze.

    În „Viața secretă a copacilor”, Wohlleben explorează aspecte atât de fascinante ale comunicării arboricole, cum ar fi modul în care copacii transmit înțelepciunea către generația următoare prin semințele lor, ceea ce îi face să trăiască atât de mult și să-și dezvolte modul în care ocupă teritoriile.

    Relația dintre oameni și copaci este atât de specială și importantă, aceștia având mult mai multe lucruri în comun decât cunoaștem (sau dăm importanță) mulți dintre noi. Aces aspect include faptul că atât oamenii, cât și copacii conțin în mare parte apă, împărtășim caracteristici fizice similare și fiecare dintre noi este complet unic. În plus, oamenii și copacii sunt interdependenți – noi inspirăm oxigen și expirăm dioxid de carbon, în timp ce copacii iau dioxid de carbon și eliberează oxigen.

     

    De ce sunt copacii ființe sociale? De ce împart hrana cu propria specie și, uneori, ajung chiar atât de departe încât să-și hrănească ”concurenții”?

    Motivele sunt aceleași ca și pentru comunitățile umane: există avantaje în a lucra împreună. Un copac nu este o pădure. Pe cont propriu, un copac nu poate stabili un climat local consistent. Este la cheremul vântului și al vremii. Dar împreună, mulți copaci creează un ecosistem care moderează extremele de căldură și frig, stochează multă apă și generează multă umiditate. Și în acest mediu protejat, copacii pot trăi până la vârste foarte mari. Pentru a ajunge la acest punct, comunitatea trebuie să rămână intactă, indiferent de situație. Dacă fiecare copac s-ar adapta numai pentru el însuși, atunci mulți dintre ei nu ar ajunge niciodată la bătrânețe.
    Uscările regulate ale unora ar duce la multe goluri mari în zona respectivă, ceea ce ar face mai ușor ca furtunile să pătrundă în pădure și să smulgă mai mulți copaci. Căldura verii ar ajunge la ”podeaua” pădurii și i-ar usca. Fiecare copac ar avea de suferit.

     

    OAMENII ȘI COPACII - SIMILARITĂȚI

    1. Caracteristici fizice

    Oamenii și copacii, stau în poziție verticală, cu o coroană în vârf și membre care decurg dintr-un trunchi central. În plus, modelul de ramificare tubulară al plămânilor noștri seamănă cu sistemul radicular al multor copaci.

    2. Unicitate și frumusețe

    Fiecare om și fiecare copac este unic și nu există doi care să fie exact la fel. La copaci culorile pot varia, ramurile pot crește și se pot îndoi în unghiuri diferite, iar mugurii și florile apar în locuri diferite.
    La fel ca oamenii, copacii au rate de creștere diferite, cu variații în înălțime și volum. Unii cresc înalți, în timp ce alții sunt scunzi. Unii rămân subțiri, iar alții cresc mai groși. Unicitatea și diversitatea evidente atât la copaci, cât și la oameni ajută la transformarea lumii într-un loc mai interesant și mai frumos!

    3. Dependența de apă

    Atât oamenii, cât și copacii sunt formați în mare parte din apă și se bazează pe această resursă pentru a supraviețui. Majoritatea copacilor sunt formați din mai mult de 50% apă. În mod similar, o persoană adultă este formată din aproximativ 70% apă. Fără apă, viața nu ar fi posibilă nici pentru oameni, nici pentru copaci.

    4. Încrederea în alții

    Știați că există la fel de mulți microbi pe corpul uman ca și celule umane reale? Chiar dacă acești microbi nu fac parte din organism, ei îndeplinesc funcții importante pentru viața umană. La fel ca oamenii, copacii se bazează și ei pe alte organisme vii pentru supraviețuire și reproducere. De exemplu, mulți copaci se bazează pe anumite ciuperci pentru a se lipi de rădăcini și pentru a le permite să extragă suficientă apă din sol. În plus, mulți copaci și arbuști (inclusiv cireșul, caisul, vișinul, mărul. părul, prunul, printre alții) se bazează pe insecte polenizatoare pentru a schimba polenul din florile lor pentru a se regenera și reproduce.

    5. Trăiesc în comunități

    Potrivit unui articol din Smithsonian din martie 2018, cercetătorii au adunat dovezi care arată că copacii aceleiași specii sunt de fapt organisme comunale (cum ar fi oamenii) și pot chiar să formeze alianțe cu copacii din alte specii. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că arborii pădurii au evoluat pentru a trăi în relații interdependente și de cooperare care sunt susținute de comunicare și o inteligență colectivă similară unei colonii de insecte sau unui oraș.

    6. Relația simbiotică dintre oameni și copaci

    Copacii și oamenii au o relație interdependentă. Un exemplu este că inspirăm oxigen și expirăm dioxid de carbon. Copacii, pe de altă parte, iau dioxid de carbon și eliberează oxigen în atmosferă. Rolul pe care îl joacă copacii în ecosistem este vital pentru viața umană și a altora ființe și organisme vii de pe pământ. În plus, copacii ne sprijină prin oferirea de umbră și adăpost, prevenirea eroziunii solului, servind drept scuturi de vânt, curățând apele subterane și furnizând hrană.

    7. Copaci și simțul locului

    Copacii ne conectează cu locul în care trăim. Ochii noștri sunt adesea atrași de copaci când ieșim în aer liber și ne pot servi drept repere și ne pot ajuta să ne găsim drumul. Mulți oameni își amintesc conștient sau subconștient un loc pe care l-au vizitat după tipul de copaci erau prezenți și pot avea un sentiment sau o amintire care le vină în minte când văd un copac.

     

    CE AVEM DE ÎNVĂȚAT DE LA COPACI?

    1. Acceptarea

    a. propriei unicități
    b. a importanței propriei existențe în univers, context, comunitate și a manifestării plenare a potențialului personal
    c. vulnerabilității naturale ca formă de putere
    d. ritmului diferit de creștere
    e. vremurilor ”ploioase” (a provocărilor) ca potențial de creștere și pentru simțirea cu adevărat a bucuriei ”soarelui” (a reușitei, a stării de bine)
    f. ritmicității anotimpurilor ca necesar de ”încărcare a bateriilor” (stagnările, pauzele, relaxarea pentru oameni)
    g. desprinderii de trecut, de lucruri care nu mai au sens (frunzele, fructele care cad) și a bucuriei apariției noului (regenerarea)
    h. responsabilității pentru propria creștere și a celor din jur

    2. Flexibilitatea și adaptarea

    a. mișcarea odată cu ”bătaia vântului” și revenirea în poziția verticală
    b. ”împrietenirea” cu locul, situația și alte ”specii” (sau, în context uman, luarea în calcul a unor perspective diferite de ale noastre)

    3. Lucrul în echipă și dăruirea/împărtășirea

    a. ajutarea la nevoie a celor din jur, întelegând că, pe termen lung, acel ajutor se va întoarce la tine
    b. aducerea de valoare în viețile celor din jur prin a fi ceea ce ești
    c. înfrumusețarea vieților altora fără a aștepta nimic în schimb
    d. îmbrățișarea (la propriu sau la figurat) pentru a dărui un strop de energie și iubire

    4. Învățarea

    a. răbdării de a crește
    b. continuă pentru a ajunge mai mare, mai puternic, mai frumos
    c. importanței trăirii clipei prezente
    d. păstrării unei rezerve de energie în interiorul nostru, pe care s-o folosim ”iarna” (în situații mai dificile, mai solicitante)
    e. privitului continuu către ”stele”, către creștere, către obiective mărețe
    f. ieșirii din zona de confort, chiar și atunci când este ”soare” (copacul continuă să crească!)

    5. Transformarea și creația

    a. ia o parte din grijile, pesimismul, contextele neplăcute ție sau altora și transform-le în ”oxigen” (lecții de viață, energie pozitivă) și dăruiește-l mai departe
    b. continuă să înflorești, să dai rod
    c. compară-te doar cu tine însuți, cu propria ta creștere față de tine, cel de ieri

    6. Recunoștința

    a. amintește-ți de ”rădăcinile” tale și de ceea ce te-a format, crescut, hrănește în continuare – apa, soarele, pământul, comunitatea (părinții, strămoșii, vecinii, prietenii, profesorii etc., lecțiile învățate pe parcursul creșterii tale)
    b. amintește-ți că, periodic, oricât de greu ar părea, al un moment dat, răsare din nou soarele

     

  • Pandemia și abilitățile de supraviețuire

     covid pandemie supravietuire alegeri dezvoltare personala sanatate psiholog Laura Maria Cojocaru

     

    Perioada pandemiei, ca orice schimbare din viața oamenilor, a venit și cu plusuri și cu minusuri. Înainte de toate, în plan profund, această situație ne-a provocat și la propriu și la figurat abilitățile de supraviețuire, fie ea fizică, fie socială, financiară, de învățare ș.a.

    Cine a fost deschis la schimbare în această perioadă a înțeles și apreciat:

    1. importanța legăturii cu natura și cu alte ființe;
    2. importanța socializării;
    3. importanța redefinirii constante a valorilor și priorităților în viață;
    4. importanța creșterii capacităților de adaptare;
    5. importanța creșterii flexibilității în decizii, acțiuni, strategii;
    6. necesitatea respectului față de starea de sănătate a planetei, a ecosistemului, a altor ființe și, nu în ultimul rând, a respectului față de sănătatea oamenilor de lângă noi;
    7. importanța recunoștinței față de ce avem, înțelegând că toate lucrurile față de care suntem mofturoși și nemulțumiți, ne pot fi luate într-o clipă.

    Astfel, aceste persoane au putut beneficia în continuare de relaxare, socializare, acces la informație, creștere personală, profesională, financiară ș.a., chiar dacă le-au accesat într-o formă diferită.
    La polul opus, persoanele care au refuzat să se adapteze, care au refuzat să facă lucruri noi, diferite de tiparele cu care erau obișnuite, persoanele care au așteptat "să treacă totul" ca să redevină lumea și lucrurile asa cum au fost înainte, au ales să creadă într-o iluzie, să se mintă, să se auto-păcălească, considerând că viața și cei din jur au datoria să funcționeze după bunul lor plac.

    Contextul a scos la iveală atitudini ca:

    1. nerăbdare
    2. iritabilitate
    3. furie
    4. dezamăgire
    5. revoltă
    6. indisciplină
    7. lene
    8. perfecționism
    9. conservatorism
    10. lipsa de respect față de cei din prima categorie (față de munca lor, față de strategiile, adaptabilitatea, creativitatea și flexibilitatea lor)
    11. pretenții și așteptări nejustificate de la viață sau de la cei din jur.

    Atât abilitățile manifestate natural, cât și cele pe care ne-am permis a le căpăta sau dezvolta în această perioadă, sunt abilități care ne arată cine are șanse să "rămână în picioare" și cine nu într-un context mai simplu de viață sau într-unul mai grav.
    Făcând o paralelă, dacă am fi puși într-o situație extremă, de luptă reală pentru supraviețuire, unii ar supraviețui, alții nu. Și, acest lucru s-ar întâmpla doar pentru că unii ar face tot ce ține de ei pentru asta, alții ar aștepta probabil să fie serviți.
    Dacă pentru unele persoane acest virus a fost și este în continuare prilej de reinventare, alții au fost surprinși să constate că viața a trecut pe lângă ei și, ceea ce așteptau să se întâmple, deja s-a întâmplat fără ei.

    Recomandări:

    Nu suntem obligați să învățăm ceva din asta. Este opțiunea noastră dacă vrem să înțelegem și să învățăm ceva din această experiență sau nu - lucru pe care-l facem în viață de fapt cu orice experiență – decidem dacă ne ține pe loc, ne regresează în atitudine și mod de gândire sau ne crește. Avem însă ocazia de a deveni mai conștienți, mai atenți la ce este în jurul nostru, mai recunoscători, mai buni.

    Primul pas important de făcut este acceptarea mentală și emoțională a necesității schimbării, mai precis a adaptării la nou.

    Al doilea pas este accesarea și exersarea de metode și strategii care ne pot ajuta la creșterea Inteligenței Emoționale, respectiv însușirea următoarelor abilități: acceptare, flexibilitate, creativitate și, mai ales, răbdare și responsabilitatea acțiunilor proprii și a consecințelor lor.

    Celor care nu cred că există coronavirus:

    Realitatea este că oamenii mor oricum cândva, de ceva. Dacă motivul este Covid sau nu, este până la urmă irelevant. Ceea ce este cu adevărat relevant, este că, e bine să acordăm o șansă corectă și reală vieții și sănătății. Și, în definitiv, dacă nu există Covid și ne protejăm, nu am pierdut mare lucru spălându-ne mai des pe mâini și purtând o mască, dar, dacă există totuși Covid și nu ne-am protejat, atunci avem cu siguranță ceva important de pierdut!

     

    Resursele sunt deja în noi, doar să vrem să le utilizăm! Încă mai este timp pentru toți să alegem să trăim în prezent!

     

Go to top