gaslighting, abuz, protectie, libertate, sanatate, self-equilibrium, nlp, inlpsi, psiholog, psihoterapeut

  • Abuzul de tip Gaslighting

    gaslighting abuz protectie libertate sanatate self equilibrium nlp inlpsi psiholog psihoterapeut

     

    Ce este abuzul de tip gaslighting?

    Abuzul de tip gaslighting este o formă severă de abuz emoțional care determină persoana abuzată să-și pună la îndoială propriile amintiri, gânduri sau evenimente care s-au întâmplat, propria sănătate mintală sau să simtă că are nevoie permanent de scuze pentru o vinovăție ”din principiu”.

    Abuzul de tip gaslighting reprezintă o formă severă de abuz emoțional ascuns și reprezintă actul de a manipula pe cineva prin eforturi psihologice, abuz alimentat adesea de dorința unei persoane de a deține controlul sau de a câștiga lucrurile pe care și le dorește fără a fi nevoie să depună vreun efort pentru aceste beneficii sau să își asume responsabilitatea pentru acțiunile sale.

    Acest tip de abuz poate avea loc în orice tip de relație, fie ea personală sau profesională. Este o tehnică obișnuită folosită de soții abuzivi sau de partenerii intimi, narcisiști și de cei care încearcă să controleze grupuri mari de oameni, cum ar fi liderii de cult

    Când și cum a luat naștere aceasta formă de abuz?

    Termenul de gaslighting a fost preluat dintr-o piesă de teatru, care a devenit film în anul 1944 (Gaslight). Acesta spune povestea unei femei care se căsătorește de tânără cu un bărbat manipulator și controlant. În încercările sale de a o controla, bărbatul îi manipulează mediul înconjurător în moduri care o fac să își pună la îndoială sănătatea mentală. Soțul se ”joacă” cu luminile (pe bază de gaz) din casă și le face să pâlpâie, negând că se întâmplă ceva. Îi spune că este nebună și că nimic nu este în neregulă cu luminile. Femeia trăiește o traumă emoțională severă și doar cu ajutorul altei persoane reușește să demonstreze că nu își pierde mințile și că evenimentele se întâmplă în realitate și nu imaginația ei.

    Este periculos? De ce?

    Actul de a face pe cineva conștient și intenționat să-și pună la îndoială propria sănătate, propriile forțe și puterea de judecată reprezintă o formă gravă de agresivitate și poate avea ca rezultat o ”victimă” care să-și piardă propriul sentiment de identitate și de sine. Efectele acestei forme de abuz pot fi adesea devastatoare, deoarece persoana poate fi determinată astfel să ia decizii nepotrivite legate de propria sănătate sau viață și legate de sănătatea și viața celor din jur. Efectele pe termen lung pot fi: anxietate, depresie, tulburări obsesiv-compulsive, neglijarea propriei persoane, neglijarea ființelor dragi sau protejarea lor excesivă, înstrăinare de bunuri, suicid, chiar crimă în unele cazuri.

    Cum îl recunoaștem? Care sunt semnele abuzului de tip gaslighting?

    a. Negarea:
    Persoana abuzivă neagă că a spus ceva, chiar dacă există dovezi ale minciunii lor. Chiar dacă știți ce ați auzit sau ați văzut și dacă persoana abuzivă știe că ați auzit-o sau ați văzut-o, acest tip de individ va nega realitatea unei situații și va încerca să facă o persoană să se simtă ca și cum ar fi imaginat totul.

    b. Minciuni:
    Abuzatorul spune minciuni și se comportă șocat dacă îl confruntați cu adevărul. Acest tip de individ nu este neapărat abil în legătură cu minciunile, ci spune mai degrabă minciunile cu atâta înverșunare încât vă poate lăsa să vă întrebați de ce v-ați îndoit vreodată de ele.
    Însă, faptele vorbesc mai tare decât vorbele! Dacă sunteți implicați într-o situatie/relație cu cineva care dă semne de abuz gaslighting, fiți atenți la ceea ce face, nu la ceea ce spune. De obicei, persoana folosește cuvinte pentru a distorsiona adevărul și pentru a vă face să vă puneți la îndoială propria sănătate. Observați acțiunile lor și aveți încredere în instinctul dvs.

    c. Laude false:
    Abuzatorii de tip Gaslighting vor folosi adesea laude false sau acte de apreciere, lăsându-vă să vă întrebați dacă sunt cu adevărat abuzivi sau dacă nu cumva ați înțeles greșit. Cel mai adesea, aceasta este pur și simplu o încercare de a vă dezechilibra emoțional. Un semn că lauda sau aprecierea este falsă este motivul pntru care ești lăudat. Acești indivizi oferă de obicei semne de apreciere dacă acțiunile tale au realizat ceva care le-a servit cu ceva scopului lor.

    d. Proiecția:
    Reprezintă actul de a acuza pe altcineva pentru propriile deficiențe sau defecte. De exemplu, dacă acest tip de persoană trișează într-o relație, s-ar putea să te acuze că ești infidel/ă. Acesta este o stratagemă pe care aceste persoane o folosesc adesea pentru a îndepărta atenția de la ei înșiși și de la comportamentele lor slabe.

    e. Manipularea:
    Abuzatorii de tip Gaslighting sunt de obicei maeștri manipulatori. O modalitate prin care încearcă să manipuleze victimele este folosirea de prieteni sau persoane dragi împotriva lor. În multe cazuri, prietenul sau persoana iubită nici măcar nu este conștient de ceea ce spune sau face abuzatorul. De exemplu, ei îți pot spune lucruri care să te facă să crezi că altora nu le pasă cu adevărat de tine, „Nu le pasă de tine. Dacă ar face-o, nu crezi că ar veni mai des? ” sau „Știi că nu vei găsi niciodată pe nimeni ca mine”. Aceste tipuri de declarații sunt adesea suficiente pentru a face victimele să se izoleze de cei care le-ar putea fi de ajutor sau să-i susțină. Acest lucru oferă agresorului și mai mult control asupra vieții persoanei de lângă el.

    Sub ce forme se regăsește? De câte feluri este?

    Abuzul apare sub mai multe forme: poate fi fizic, mental, emoțional, sexual sau financiar. Răstirea, lovirea, amenințarea sau criticarea în mod constant sunt câteva exemple de abuz. Sexul forțat sau reținerea banilor sunt, de asemenea, moduri în care oamenii pot fi abuzați. Acestea sunt formele mai evidente de abuz. Abuzul de tip gaslighting, pe de altă parte, nu este la fel de ușor de detectat, victimele fiind adesea atât de copleșite de comportamentul agresorului și de îndoiala de sine, încât poate dura mult timp pentru a realiza ce se întâmplă și pentru a cere ajutor.

    Care formă este cea mai periculoasă?

    Absolut toate formele sunt periculoase, determinând pierderea stimei de sine și a propriului sentiment de identitate. Totuși, cea mai subtilă formă este cea emoțională deoarece este mai greu de ”detectat”, de aceea poate dura mai mult și poate produce efecte mai grave prin timpul mai mare de expunere.

    Care sunt persoanele predispuse la un astfel de comportament?

    Mai predispuși la un astfel de comportament sunt indivizii care prezintă adesea un aspect la care mulți specialiști se referă ca personalitate autoritară. Cei cu acest tip de personalitate nu văd de obicei niciun minus la propria persoană, dar le este foarte ușor să evidențieze ”defectele” altora. De cele mai multe ori, acest tip de persoane prezintă o tulburare clinică de personalitate ca:

    a. Tulburarea antisocială a personalității, adesea denumită sociopatie sau psihopatie, este o tulburare de personalitate care este caracteristică lipsei de empatie sau a preocupării pentru ceilalți, a manipulării și a controlului minții. Deși nu toți cei cu tulburare de personalitate antisocială sunt violenți fizic, unii pot manifesta și acest aspect.

    b. Tulburarea de personalitate narcisică este o altă tulburare de personalitate frecventă în rândul acestor tipuri de indivizi. Persoanele cu tulburare de personalitate narcisică au un sentiment exagerat al stimei de sine. Au tendința de a face ca totul să fie despre ei și în jurul lor și de a fi ușor jigniți dacă alții nu le acordă o atenție specială, chiar adorare. Un narcisist va manipula în mod firesc orice situație pentru a-i aduce beneficii într-un fel sau altul. S-ar putea preface că își ajută victimele, dar, de fapt, comportamentul lor are de obicei o ”agendă” care îi aduce numai lui beneficii.

    Din ce motiv adoptă un astfel de comportament?

    Aceste persoane adoptă un astfel de comportament ca modalitate de a-și asigura cu orice preț obținerea a ceea ce-și doresc: emoțional (atenție, ascultare, recunoaștere, validare etc.), mental (sentimentul de ”putere”), practic (beneficii sexuale, materiale, sociale).

    Cum își aleg ”victimele”? Ce fel de persoane sunt în pericol de abuz de tip gaslighting?

    ”Victimele” pot proveni din mai multe contexte:
    a. Persoane care au avut în copilărie un istoric de abuz parental, care poate fi psiho-emoțional, fizic (bătaie), sexual, situațional;
    b. Persoane care au avut un model parental de cuplu deficitar, care a inclus cel puțin o formă de abuz (mental, emoțional, fizic, financiar, sexual);
    c. Persoane cu o educație precară și/sau cu un istoric de posibilități financiare foarte reduse;
    d. Persoane credule prin prisma propriei perspective asupra vieții – ”mie nici nu-mi trece prin minte că un om ar fi posibil să facă așa ceva altui om, mai ales persoanei iubite, deci cel de lângă mine este sincer și are doar intenții bune!”

    Ce simt, cum se manifestă persoanele abuzate?

    În general gândurile și emoțiile sunt amestecate, însă cele care apar în prin plan și în mod evident sunt:

    • „cred că o iau razna!”, ”ce m-aș face fără el/ea dacă nu ar avea grijă de mine?”, ”nu cred că mă pot descurca singur/ă”, ”doar eu sunt vinovat/ă de ce se întâmplă!”, ”din cauza mea el/ea suferă!”, ”nu sunt bun/ă de nimic” etc.;
    • sentimentul de neputință, lipsă de control, sentimentul că urmează să se întâmple ceva grav, că merită să li se întâmple ceva grav/că au atras, frică până la groază, vinovăție aproape permanentă pentru ceva ce nu au făcut;
    • insomnie, somatizări fiziologice care pot duce până la îmbolnăviri reale și serioase.

    Cum se pot salva? Cum pot face față unei astfel de situații?

    Dacă persoana consideră că este într-o relație cu o persoană care manifestă sociopatie sau psihopatie, este important să caute ajutor și să stabilească un plan de siguranță pentru a-și proteja starea de bine, sănătatea și libertatea emoțională și decizională. Pentru a se asigura că este victima unui astfel de tip de abuz, este important să întrebe și să confrunte ceea ce i se spune, vede, experimentează, cu alte persoane care să fie neutre ca implicare față de abuzator.

    În ce tip de relație întâlnim acest tip de abuz?

    Acest tip de indivizi abuzatori s-ar putea convinge că ceea ce îți fac este pentru binele tău și că ar trebui să-i apreciezi. Deși comportamentul lor poate sugera altfel, adesea simt anxietate intensă la gândul de a te pierde. Din păcate, oricât de mult ar dori țintele acestui abuz să se simtă iubite sau dorite, acest tip de indivizi nu vor răspunde în general acelor sentimente. Conexiunea lor emoțională este mai degrabă înrădăcinată în control și manipulare decât orice lucru ce ține de iubire sau grijă.
    Indiferent dacă abuzatorul înțelege sau nu ceea ce face, abuzarea prin metoda gaslighting vă poate dăuna dacă nu primiți ajutor. Acești indivizi nu doresc ca victimele lor să gândească singure, să ia decizii sau să aibă proprii prieteni sau o viața personală. Acești indivizi doresc un control total și sunt de obicei foarte pricepuți în a-l obține.
    Acest tip de relație este, evident, una toxică, în care ambii parteneri dezvoltă atașamente nesănătoase venite din teama de singurătate, de abandon, de neiubire, de neacceptare. Acest ”gol emoțional” se instalează în marea majoritatea cazurilor, în copilărie, în relația cu părinți ”toxici”.

    Ce facem dacă avem o relație personală, o căsnicie cu un astfel de abuzator?

    La început, poate fi dificil pentru persoană să înțeleagă/accepte cum poate dăuna abuzul emoțional relației și, mai ales, să recunoască și să accepte că este victima unui abuz. Când o relație abia începe, este posibil și firesc să nu-și dea seama că este manipulată sau abuzată, deoarece intră în relație cu sufletul deschis.

    În primul rând, este important ca persoana să verifice următorii factori:

    • ”pot fie eu însămi/însumi în această relație fără să mă simt inutil/ă, vinovat/ă, nepotrivit/ă?”
    • ”ceea ce-mi spune sau arată partenerul/partenera poate fi verificat, palpabil, dovedibil și de alte persoane neimplicate emoțional în relația mea?”

    Dacă răspunsul la aceste întrebări este ”nu”, atunci este posibil să fie ceva în neregulă și să fie victima unui abuz.

    Ce este important să știe persoana care cere ajutor?

    a. Este important să știe și să accepte că o relație care implică această formă de abuz este una toxică și că se poate rezolva doar cu ajutorul unui specialist.
    b. Este necesar să contacteze un consilier sau terapeut pentru a-și exprima gândurile și sentimentele către cineva care are o viziune obiectivă și o poate îndruma corect. O persoană specializată o va ajuta să învețe modalități de a face față emoțiilor și experiențelor traumatizante și de a începe reconstruirea încrederii și a respectului de sine.
    c. Este necesar să fie dispusă să pună pe primul loc propria bunăstare fizică și mentală și să se concentreze asupra depășirii abuzurilor suportate.
    d. Este important să stabilească relații cu prietenii sau membrii familiei care o pot încuraja și susține mental, emoțional, temporal, financiar ș.a., pe măsură ce învață să depășească această formă de abuz.
    e. Desigur că și partenerul abuziv poate să producă schimbări. Cu 2 condiții: să vrea și să acorde răbdarea și timpul necesar. Schimbările în comportamentul agresorului presupun un efort dedicate axat pe o relație sănătoasă și pot îmbunătăți relația, dar, fără ajutorul adecvat, schimbarea este puțin probabilă.

     

Go to top