cuplu, iubire, EQ in cuplu, psiholog Craiova, psihoterapie Craiova, cuplu sanatos, fericire

Cheia pentru ca un cuplu să fie fericit și durabil se află în calitatea legăturii emoționale dintre cele două persoane.
Elemente precum buna comunicare sau empatia fac ca cuplul să crească pe zi ce trece și să devină mai puternic într-un mod important.

Această legătură constă în preocuparea reciprocă pe care ambii membri ai cuplului o manifestă unul pentru celălalt.

O relație sănătoasă se bazează pe angajamentul ambelor părți atât în a oferi cât și a primi. Pentru ca aceasta legatură să aibă loc, nu este suficientă doar dragostea celor doi, ci este necesară existența unei comunicări fluide între cei doi pentru a evita eventualele lupte sau conflicte care pot apărea în timp.

În afară de aceasta, există câteva elemente cheie care vor duce la realizarea conexiunii emoționale:
• Empatia este esențială atunci când vine vorba de a avea o legătură cu cealaltă persoană.
A fi capabil să înțelegi sentimentele și emoțiile celeilalte persoane în orice moment întărește legătura de cuplu. A simți că celălalt te înțelege, face uniunea mult mai puternică și, prin urmare, conexiunea emoțională în sine.
• Într-un partener stabil și puternic există ceva mult mai important decât iubirea însăși: complicitatea dintre ambele persoane. A putea fi complici unul cu celălalt este un lucru minunat în orice tip de relație și va face conexiunea emoțională cu adevărat reușită. Uneori nu este necesar să spui nimic, doar privirile sau gesturile sunt suficiente pentru a ști ce își dorește cuplul.
• Un alt aspect cheie pentru ca un cuplu să funcționeze sănătos și cu împlinire este existența unei bune comunicări la nivel emoțional, respectiv a-și comjunica în mod concret unul celuilalt ceea ce simt. Din păcate, multe cupluri se despart și nu se concretizează din cauza lipsei de comunicare emoțională dintre ambele persoane.
• Ultimul aspect de luat în considerare într-o relație care funcționează bine este tipul de atașament care există între cei doi. Partenerii dintr-un cuplu trebuie să aibă libertate pentru a putea face anumite lucruri, dar au nevoie și de cineva căruia îi pasă de ei și îi iubește. Atașamentul sigur și sănătos este să știi că poți conta pe partenerul tău în orice situație și că te va sprijini în momentele grele. Persoana iubită va fi mereu fericită pentru fericirea celuilalt și se va putea baza pe cineva în care se poate avea încredere fără nicio problemă.

Cum construim conexiunea emoțională în cuplu
Atingerea conexiunii emoționale dorite în cadrul cuplului nu este ușoară sau simplă. Este nevoie de mult efort și angajament de ambele părți ale relației. Este o sarcină care necesită îndeplinire zilnică și constant în timp. Micile detalii de zi cu zi se vor forma și vor crea o astfel de conexiune. Numai în acest fel conexiunea emoțională va fi reală și legătura dintre cei doi parteneri va deveni mult mai puternică.

Fără o conexiune emoțională puternică, relația nu poate continua mult timp. Pentru că aceasta ajută cuplul să creeze o legătură puternică între membrii săi. Este nevoie de timp pentru a construi un atașament emoțional sigur (sănătos, bazat pe siguranță, încredere). Este un proces gradual și cuplul trebuie să investească o doză efort și atenție pentru a dezvolta o conexiune emoțională de lungă durată.

Conștientizarea în soluționarea conflictelor
Primul pas este recunoașterea problemei existente. Când putem identifica problemele, putem lua măsuri în consecință. Este benefic să depășești orice dificultate într-o relație. Putem fi conștienți de semnele deconectării emoționale, inclusiv de a nu petrece timp împreună sau de a nu comunica în mod corespunzător. Există și alte semne precum că nu te simți în siguranță în timp ce vorbești cu celălalt și te simți singur în această relație. Este recomandat ca toate cuplurile să rămână conștiente de aceste semne pentru a preveni deconectarea emoțională.

Deconectarea emoțională și de comunicare este o problemă serioasă pentru orice relație. Așadar, este foarte important să te consulți cu partenerul. Fixați o zi și o oră convenabile și purtați o conversație. O bună comunicare ar putea fi cea mai bună modalitate de a rezolva problemele relației. Uneori, un partener este conștient de problemă, în timp ce altul nu este complet conștient și apar tensiuni. În acest caz, o bună comunicare îi poate ajuta pe amândoi să vină pe același teren. Amândoi își pot da seama că sunt deconectați emoțional.

Cum influențează inteligența emoțională (EQ) relația
Inteligența emoțională (EQ) este secretul relațiilor intime de durată, în mare parte pentru că ne face extrem de conștienți de schimbările – mari și mici – care au loc în mod constant în noi înșine și în ceilalți. Crescându-ne EQ-ul, putem dobândi sensibilitatea pe care fiecare dintre noi o caută mereu la celălalt. Vom simți automat, prin conștientizare activă și empatie, micile schimbări în dinamica relației de dragoste, care semnalează nevoia de acțiune.

Nu trebuie să alegem partenerii greșiți, să ajungem în mai multe căsătorii/relații eșuate sau să lăsăm romantismul să dispară din relațiile noastre de lungă durată. Nu trebuie să lăsăm nevoile conflictuale și dorința să intervină între doi oameni care se iubesc. Nu trebuie să ne resemnăm cu plictiseala sau cearta în viața amoroasă.

Avem potențialul de a atinge tipul de iubirea la care visăm cu toții - intimitate profundă, bunătate reciprocă, angajament real, grijă sufletească - pur și simplu datorită empatiei, abilității noastre înnăscute de a împărtăși experiența emoțională. Dar pentru a ajunge la apogeul romantismului avem nevoie de toate abilitățile unui EQ ridicat:

a. conștientizare emoțională profundă pentru a evita confundarea infatuării sau a poftei cu dragostea de durată
b. acceptarea de a experimenta emoții care ar putea dăuna unei relații dacă ar fi lăsate să se deterioreze
c. o conștientizare activă și vigilentă pentru a evalua ceea ce funcționează și ce nu.

Din fericire, EQ-ul nostru nu trebuie să fi atins apogeul înainte de a ne lansa în dragoste. De fapt, pentru mulți oameni, îndrăgostirea servește drept motivație pentru reeducarea inimii. De aceea, persoanele preocupate de continua creștere personală, descoperă că două EQ-uri ridicate se adaugă la o dragoste care nu se oprește niciodată din creștere, nu pierde niciodată entuziasmul și îi întărește întotdeauna pe amândoi, atât individual, cât și colectiv.

Căutați activ schimbarea (elementul de noutate) în relație
Când scapi de frica de schimbare, descoperi că diferit nu înseamnă neapărat mai rău. Relațiile sunt organisme în sine și, prin natura lor, trebuie să se schimbe. Orice relație care nu este înclinată spre tipul de creștere pe care ți-l dorești se va transforma, posibil, într-una pe care nu ți-o dorești.
Prin curajul de a ieși din zona de confort și cu o bună doză de optimism, putem mări capacitatea de a accepta schimbarea, transformarea, elementul de noutate, flexibilitatea în:

1. modul de gândire
2. strategii de rezolvare a conflictelor
3. calitatea comunicării
4. responsabilități asumate de fiecare partener în parte
5. modalități de petrecere a timpului liber, atât personal, cât și de cuplu
6. explorarea interesului față de noi hobby-uri personale și/sau de cuplu
7. mărirea cercului de prieteni cu persoane de la care ambii parteneri au ce învăța funcțional

Întreabă-te, are partenerul tău nevoie de ceva nou de la tine? Trebuie să vă programați ceva timp pentru a reevalua împreună? Influențele externe cer o schimbare în rolurile respective? Sunteți la fel de fericiți ca înainte? Fără EQ, astfel de întrebări sunt adesea prea înfricoșătoare pentru a fi înfruntate, așa că mulți îndrăgostiți ignoră semnalele de schimbare până când este prea târziu.

Priviți provocările pe care le întâmpinați ca oportunități și nu ca probleme
Curajul și optimismul ne permit să privim dilemele nu ca probleme, ci ca oportunități provocatoare. Cât de creativi puteți fi când nu trebuie să vă învinovățiți unul pe altul pentru emoțiile voastre, nu sunteți controlați de amintiri emoționale negative și sunteți vigilenți să nu repetați aceeași veche greșeală?
Când ai un EQ ridicat, ești eliberat de răni și resemnare și poți ajunge la rezolvarea plină de resurse. Puteți rezolva diferențele dintre voi și crizele inevitabile, ca invitații de a vă regăsi unul pe celălalt, provocări de a vă apropia și de a ieși mai puternici individual și colectiv.

Respectați toate sentimentele pe care le aveți unul față de celălalt
Nu suntem întotdeauna încântați de descoperirile pe care le facem despre persoana pe care o iubim, dar când vine vorba de emoții, este necesar să le acceptăm pe toate. A fi îndrăgostit nu înseamnă să nu te simți niciodată furios, dezamăgit, rănit sau gelos. Cum acționezi asupra emoțiilor tale depinde de tine, important este să accepți cu adevărat că le simți și să le comunici. Multe relații au fost distruse de vină și milioane de cupluri au ratat o intimitate profundă din cauza rușinii sua a fricii de a comunica direct. Ambele sunt rămășițe crude de furie, frică și anxietate nesimțite. Dacă ați depus efort de a construi EQ, veți experimenta emoțiile și veți continua viața împreună în mod calitativ.

Păstrați râsul în viața voastră amoroasă
Pentru a evita intelectualizarea emoțiilor, ai nevoie de acceptare, iar o mare parte din acceptarea ta vine din râs. Îndrăgostiții care nu pot râde împreună despre ei înșiși, probabil, nu prea acceptă relațiile lor. S-ar putea ca ei să nu poată tolera defectele unice și poticnirile inevitabile, la fel cum le pot suporta pe ale lor. De asemenea, este mai puțin probabil să fie deschiși la cele mai plăcute surprize ale unei relații. În schimb, EQ-ul ridicat înseamnă că poți să-ți îmbunătățești relația în continuare, dar nu vei fi niciodată surprins de așteptările intolerante ale perfecțiunii.

Găsirea partenerului “potrivit”
Când vă îndrăgostiți pentru prima dată, cum puteți spune dacă această persoană este cea pe care o căutați, la care visați? De unde știți dacă sunteți îndrăgostiți de o persoană reală sau doar îndrăgostiți de un vis? Dacă ați mai trecut prin relații eșuate, cum puteți evita să repetați greșelile?

1. Ascultați-vă corpul, nu mintea

Alegem un partener din motive care au de-a face mai mult cu ceea ce gândim decât cu ceea ce simțim. Ne conducem relațiile în funcție de cum ar trebui să fie sau să fi fost lucrurile. Exact aici greșim. Nu pierdem în dragoste pentru că ne lăsăm conduși de emoțiile, ci pentru că ne judecăm prea mult, cuantificăm prea mult, comparăm cu ce a fost sau nu a fost.
Oamenii cred că sunt îndrăgostiți din mai multe motive - poftă, pasiune, dorință de securitate, statut sau acceptare socială. Ei cred că au găsit dragostea adevărată pentru că perspectiva actuală le îndeplinește o anumită imagine sau așteptare. Dar dacă nu știu (conștientizează) cum se simt, alegerea lor este destinată să fie greșită.

De multe ori, visele noastre cu privire la un potențial iubit/ă iau forma unor dezbateri mentale care ne justifică alegerea. Respirați, relaxați-vă și concentrați-vă pentru a ieși ”din cap” și a vă verifica corpul. Dacă sentimentul că ceva nu este în regulă persistă sau crește (agitație la nivel corporal), probabil că alegerea este greșită (nepotrivită vouă). Dacă lăsați imaginile mentale să vă ghideze în locul senzației fizice, nu veți ști niciodată ce vreți cu adevărat, respectiv ce vi se potrivește.

Pentru majoritatea oamenilor este greu să obțină semnale clare de la întregul corp în timpul noii relați de iubire, pentru că sunt adesea înecați de dorința sexuală, motiv pentru care este important să observe alte sentimente, mai subtile.
Tensiunea musculară, migrenele, durerile de stomac sau lipsa de energie ar putea însemna că ceea ce îți dorești nu este neapărat ceea ce ai nevoie. Pe de altă parte, dacă strălucirea iubirii este însoțită de o creștere a energiei și a vivacității, acesta ar putea fi lucrul real.

Puneți-vă aceste întrebări cu EQ ridicat:
a. Această relație îmi energizează totalitatea vieții mele? De exemplu, munca mea s-a îmbunătățit? Am mai multă grijă de mine?
b. Procesez mai bine ce se întâmplă cu mine? Sunt mai concentrat, mai creativ și mai responsabil?
c. Sentimentele mele „îndrăgostite” depășesc sentimentul pozitiv de grijă pentru partenerul meu? Mă simt mai generos, mai dăruitor și mai empatic cu prietenii, colegii de muncă sau cu străini?

Dacă răspunsurile pe care le primiți de la corp nu sunt cele pe care ați vrut să le “auziți”, căutați metode de a depăși frica naturală de pierdere pe care o trăim cu toții și căutați, ori să îmbunătățiți împreună relația, ori să ieșiți din ea. Descoperirea timpurie că nu ați găsit dragostea adevărată vă poate scuti de durerea unui morman de amintiri emoționale negative – o moștenire care vă poate face să repetați aceleași greșeli.

2. Faceți primul pas

Suntem adesea în gardă când interacționăm cu cineva nou și construim automat bariere pentru a ne cunoaște. Să te lași deschis și vulnerabil în această etapă poate fi înfricoșător, dar este singura modalitate de a afla dacă iubirea adevărată este posibilă și dacă fiecare dintre voi vă îndrăgostiți de o persoană reală sau de o fațadă. Propuneți-vă să fiți primii care întind mâna — dezvăluiți o emoție, un gând sau arătați afecțiune atunci când pare cel mai înfricoșător. Reacția celuilalt vă umple de căldură și vitalitate? Dacă da, este posibil să fi găsit un suflet empatic, înrudit. Dacă nu, este posibil să fi găsit pe cineva cu un EQ scăzut și va trebui să decideți cum să răspundeți în această situație.

De ce anume aveți nevoie pentru a vă simți iubiți vs. ceea ce vă doriți
Pentru a găsi persoana care este cu adevărat „potrivită”, este necesar să cunoașteți diferența dintre ceea ce “nu puteți trăi fără” față de “ceea ce v-ați dori”.

Următorul exercițiu vă poate ajuta:
a. Selectați cinci calități sau caracteristici în ordine descrescătoare pe care considerați cele mai importante la un viitor partener. De exemplu: îngrijit, plin de umor, aventuros, grijuliu, deschis din punct de vedere emoțional, atletic, atractiv și/sau stilat, protector, creativ, conversațional, inteligent afectuos, de succes financiar, bine cunoscut, bine respectat, popular carismatic, matern/patern, spiritual, hrănitor, creator de împuternicire etc.
b. Pe măsură ce luați în considerare fiecare caracteristică, întrebați-vă dacă vă energizează, vă calmează și vă stârnește emoțional. Experiența este plăcută, neplăcută sau neutră?
c. O dorință va fi trecătoare sau mai degrabă superficială, în timp ce o nevoie se va înregistra la un nivel de sentiment mai profund. Îndeplinește această nevoie persoana de care credeți că sunteți îndrăgostiți?

Faceți exercițiul de mai multe ori pentru a înțelege și mai clar diferențele dintre dorințele voastre și nevoile simțite în dragoste.

3. Creșterea personală continuă și susținută de celălalt

Relațiile sunt menite să fie dinamice. Dacă vrei să crești și să evoluezi ca persoană, ai nevoie ca și partenerul tău să crească și să evolueze în interior. Aceasta este o componentă cheie a inteligenței emoționale în relații. Aveți nevoie de voi înșivă și de relația în sine pentru a se schimba și a se extinde. Este necesar să credeți amândoi în creștere.
Partenerii inteligenți din punct de vedere emoțional caută mereu să descopere unde, când și cum se pot îmbunătăți. Sunt conștienți de minusurile și plusurile lor și sunt în contact cu prioritățile și valorile lor. Ei pot identifica ce părți din ei înșiși și din viața lor doresc să schimbe sau să îmbunătățească și au abilitățile necesare pentru a face aceste schimbări.
Un partener cu EQ ridicat va fi, de asemenea, mai susținător pentru evoluția voastră. Ei nu vor fi amenințați de schimbările pe care vă străduiți să le faceți. Ei se vor putea adapta pentru a vă întâlni acolo unde vă aflați și vor fi deschiși la transformarea relației voastre pentru a se potrivi cu locul în care doriți să creșteți.

Când căutați un partener, fiți atenți la semnele inteligenței emoționale. Lucrați împreună la îmbunătățirea EQ-ului, deoarece inteligența emoțională în relații este crucială. Găsind un partener cu inteligență emoțională, îi veți aprecia capacitatea de a se cunoaște și de a se lăsa descoperit. Acest lucru va duce la o relație mai intimă în care amândoi puteți comunica mai bine, puteți avea limite clare și sănătoase și puteți crește, atât ca indivizi, cât și ca un cuplu bine definit.

Oamenii sunt ființe sociale și caută să aibă legături interpersonale pe termen lung, stabile și puternice. Ne străduim să aparținem.
Iubirea este una dintre cele mai profunde emoții cunoscute ființelor umane. Există multe feluri de iubire, dar mulți oameni caută exprimarea ei într-o relație romantică cu un partener compatibil. Pentru aceste persoane, relațiile romantice cuprind unul dintre cele mai semnificative aspecte ale vieții și sunt o sursă de împlinire profundă.
În timp ce nevoia de conexiune umană pare a fi înnăscută, capacitatea de a forma relații sănătoase și iubitoare este învățată. Unele dovezi sugerează că capacitatea de a forma o relație stabilă începe să se formeze în copilărie, în primele experiențe ale unui copil cu un îngrijitor care satisface în mod fiabil nevoile copilului de hrană, îngrijire, căldură, protecție, stimulare și contact social.
Astfel de relații nu țin neapărat de destin, dar sunt teoretizate pentru a stabili modele profund înrădăcinate de relaționare cu ceilalți. Sfârșitul unei relații este însă adesea o sursă de mare angoasă psihologică.

Poate una dintre cele mai misterioase părți ale existenței umane, dragostea romantică are aproape toate efectele pozitive asupra oamenilor. Deși cei mai mulți dintre noi o experimentăm, cântăreții și poeții s-au chinuit să o pună în cuvinte, iar dacă suntem sinceri cu noi înșine, cei mai mulți dintre noi nu o putem explica. Psihologii, însă, au multe de spus pe această temă și le place să explice frumusețea creierului îndrăgostit.

Creierul uman și iubirea
Prima parte a iubirii romantice, după cum mulți dintre noi știm, este atracția inițială. Știm cu toții că este un moment puternic când întâlnim pe cineva de care suntem atrași. Inimile ne bat cu putere, pielea noastră începe să se înroșească, devenim energici și entuziasmați de toate posibilitățile. În timp ce cei mai mulți dintre noi își pot aminti această experiență, puțini înțeleg ce se întâmplă cu adevărat în creierul uman.
În acest moment, neurotransmițători specifici, sau mesageri chimici din creier, sunt eliberați. Aceste substanțe, oxitocina, fenetilamina și dopamina grăbesc creierul, provocând sentimentele pe care le asociem cu toții cu dragostea și atracția romantică. Se comportă foarte mult ca amfetamina, ceea ce ne dă dorința de a forma relații, de a ne apropia.

În cartea „Creierul îndrăgostit: 12 lecții pentru a vă îmbunătăți viața amoroasă”, dr. Daniel G. Amen afirmă că „dragostea romantică și pasiunea nu sunt atât de mult o emoție, ci sunt impulsuri motivaționale care fac parte din creierul. sistem de recompensare." Cu alte cuvinte, dragostea este mult mai biologică decât pasională. Creierul nostru ne răsplătește în cele din urmă pentru că am ales să procreăm și să continuăm specia.

Înțelegerea psihologiei din spatele îndrăgostirii poate ajuta, de asemenea, terapeuții să trateze persoane care se confruntă cu dureri de inimă.
Atunci când un terapeut înțelege semnificația pe care o are dragostea romantică în viața cuiva și efectele traumatice ale sfârșitului brusc și uneori neașteptat al unei relații, poate aborda capacitatea clientului său de a merge mai departe și poate întări reziliența.

Creierul nostru este pregătit să se îndrăgostească - să simțim beatitudinea și euforia romantismului, să nu bucurăm de plăcere, să relaționăm și să procreăm. Neurochimicele care ne fac să ne simțim bine inundă creierul în fiecare etapă de poftă, atracție și atașament. În special, dopamina oferă sentimente naturale de extaz care pot crea un fel de dependență. Sentimentele mai profunde sunt asistate de oxitocină, „hormonul de iubire”, eliberat în timpul orgasmului. Este direct legată de relaționare și crește încrederea și loialitatea în atașamentele romantice.

Este natura noastră umană să ne dorim ca aceste sentimente euforice să continue.
Potrivit lui Robert Sternberg, celebrul psiholog al dragostei și creatorul teoriei triunghiulare a iubirii, trei componente sunt necesare pentru a menține focul aprins.
1. Prima, intimitatea, include atașamentul sănătos și un sentiment de conexiune.
2. A doua, pasiunea, este acel „ceva” la care se aspiră mulți atunci când se gândesc la dragoste și romantism. Aceasta este atracția sexuală și dorința de a urmări intimitatea fizică cu altul.
3. A treia componentă a triunghiului lui Sternberg este angajamentul. Angajamentul ajunge mult dincolo de alegerea de a rămâne împreună. Este vorba despre împărtășirea obiectivelor, viselor, realizărilor și realizărilor cu o altă persoană. Fără aceste trei lucruri, Sternberg credea, împreună cu multe altele, că menținerea romantismului și a iubirii pe termen lung ar fi imposibilă.

Deși mulți ar fi de acord că toate cele trei componente sunt importante pentru o relație, multe relații de dragoste nu constau din toate trei.

Să ne uităm la alte posibilități:

• Iubire: În această relație, intimitatea sau cunoașterea celuilalt și un sentiment de apropiere sunt prezente. Pasiunea și angajamentul, însă, nu sunt. Partenerii se simt liberi să fie ei înșiși și să dezvăluie informații personale. Ei pot simți că cealaltă persoană îi cunoaște bine și pot fi sinceri cu ei și îi anunță dacă consideră că persoana greșește. Acești parteneri sunt prieteni. Cu toate acestea, să ți se spună că partenerul tău „se gândește la tine ca la un prieten” poate fi o lovitură devastatoare dacă ești atras de el și cauți o implicare romantică.
• Infatuare: Poate că aceasta este versiunea lui Sternberg despre „dragoste la prima vedere”. Infatuarea constă într-o atracție fizică imediată și intensă față de cineva. O persoană care este îndrăgostită îi este greu să se gândească la altceva decât la cealaltă persoană. Întâlnirile scurte sunt derulate iar și iar în capul cuiva; poate fi dificil de digerat și poate exista o stare de excitare destul de constantă. Îndrăgostirea este de scurtă durată, și totuși, durează poate doar câteva luni sau până la un an și ceva. Tinde să se bazeze pe atracția chimică și pe o imagine a ceea ce cred unul despre cealalt.
• Dragoste fatuoasă: Cu toate acestea, unii oameni care au o atracție fizică puternică solicită angajament la începutul relației. Pasiunea și angajamentul sunt aspecte ale iubirii fatuoase. Nu există intimitate și angajamentul este prematur. Partenerii vorbesc rar în serios sau își împărtășesc ideile. Ei se concentrează pe atracția lor fizică intensă și totuși unul, sau ambii, vorbesc și despre asumarea unui angajament de durată. Uneori, acest lucru se datorează unui sentiment de nesiguranță și din dorința de a se asigura că partenerul este blocat în relație.
• Dragoste goală: Acest tip de iubire poate fi găsit mai târziu într-o relație sau într-o relație care a fost formată pentru a satisface alte nevoi decât intimitatea sau pasiunea (bani, creșterea copiilor, statut). Aici partenerii se angajează să rămână în relație (pentru copii, din cauza unei convingeri religioase, sau pentru că poate nu există alternative), dar nu împărtășesc idei sau sentimente unul cu celălalt și nu există atracție fizică între ei.
• Dragoste romantică: intimitatea și pasiunea sunt componente ale iubirii romantice, dar nu există niciun angajament. Partenerii petrec mult timp unul cu celălalt și se bucură de apropiere, dar nu și-au făcut planuri să continue „indiferent de ceea ce va fi”. Acest lucru poate fi adevărat pentru că nu sunt în măsură să își asume astfel de angajamente sau pentru că caută pasiune și apropiere și se tem că dragostea se va stinge dacă se angajează unul față de celălalt și încep să se concentreze pe alte tipuri de obligații.
• Iubire însoțită: intimitatea și angajamentul sunt semnele distinctive ale iubirii însoțite. Partenerii se iubesc și se respectă unul pe altul și se angajează să rămână împreună. Dar atracția lor fizică poate să nu fi fost niciodată puternică sau să se fi stins. Acest lucru poate fi interpretat ca „așa este viața”după atât de mult timp împreună sau poate exista un sentiment de regret și pierdere. Cu toate acestea, partenerii sunt prieteni buni dedicați unul față de celălalt.
• Dragoste desăvârșită: intimitatea, pasiunea și angajamentul sunt prezente în iubirea desăvârșită. Acesta este adesea tipul ideal de iubire. Cuplul împărtășește pasiunea; scânteia nu a murit, iar apropierea este acolo. Se simt ca cei mai buni prieteni, precum și iubiți și se angajează să rămână împreună.

Mai recent, mulți psihologi au conceput modalități de a menține dragostea vie în creier, precum și în inimă. În timp ce mulți cred că este posibil să nu se îndrăgostească pur și simplu, este imperativ să continuați să investiți timp și energie pentru a menține pasiunea aprinsă. Relațiile sănătoase pe termen lung necesită abilități excelente de comunicare și, atunci când este posibil, spontaneitate. Previzibilitatea poate dăuna unei relații în timp, așa că este important să-ți ții partenerul romantic atent.

Psihologia dragostei romantice - pe cine găsim atrăgător
Psihologia joacă și ea un rol. Stima noastră de sine, sănătate mentală și emoțională, experiențele de viață și relații de familie - ne influențează de cine suntem atrași. Experiențele, atât pozitive, cât și negative, ne influențează alegerile și fac pe cineva să pară mai mult sau mai puțin atractiv. De exemplu, am putea găsi comunitatea atractivă, dar evităm pe cineva care a înșelat într-o relație. Suntem atrași de atributele fizice subtile, deși inconștient.

Etapa ideală a romantismului
E adevărat că suntem orbiți de iubire.
Idealizarea sănătoasă este normală și ne ajută să ne îndrăgostim. Ne admirăm iubitul/a, suntem dispuși să explorăm interesele partenerului nostru și să acceptăm idiosincraziile sale. Dragostea scoate în evidență și părți ale personalității noastre care erau latente. Ne-am putea simți mai masculini sau mai feminini, mai empatici, generoși, plini de speranță și mai dispuși să ne asumăm riscuri și să încercăm lucruri noi. În acest fel, ne simțim mai vii, pentru că avem acces la alte aspecte ale personalității noastre obișnuite sau restrânse. În plus, la întâlnirile timpurii, suntem de obicei mai cinstiți decât pe parcurs atunci când investim în relație și ne temem că dacă spunem adevărul… ar putea precipita o despărțire.

Deși, idealizarea sănătoasă nu ne orbește la semnele de avertizare serioase ale problemelor, dacă suntem deprimați sau avem o stimă de sine scăzută, avem mai multe șanse să idealizăm un potențial partener și să trecem cu vederea semnele de probleme, cum ar fi lipsa de încredere sau dependența, sau să acceptăm un comportament lipsit de respect sau abuziv. Neurochimicele romantismului ne pot ridica starea de spirit depresivă și pot alimenta codependența și dependența de dragoste atunci când căutăm o relație pentru a pune capăt singurătății. Când ne lipsește un sistem de sprijin sau suntem nefericiți, s-ar putea să ne grăbim să intrăm într-o relație și să ne atașăm rapid înainte de a ne cunoaște cu adevărat partenerul. Aceasta este denumită și „dragoste de recuperare” sau „relație de tranziție” în urma unei despărțiri sau a divorțului. Este mult mai bine să vă recuperați după o despărțire – înainte să intrați într-o relație.

Etapa de ”încercare”a iubirii romantice
După etapa ideală inițială, care începe de obicei după șase luni, intrăm în etapa de calvar pe măsură ce aflăm mai multe lucruri despre partenerul nostru care ne nemulțumesc.
Descoperim obiceiuri și defecte care ne plac și atitudini pe care le credem a fi ignorante sau dezagreabile. De fapt, unele dintre aceleași trăsături care ne-au atras, acum ne enervează.
Ne-a plăcut că partenerul nostru era cald și prietenos, dar acum ne simțim ignorați în anumite situații. Am admirat îndrăzneala și hotărârea, dar acum aflăm că partenerul este nepoliticos.
Am fost captivați de expresiile sale neîngrădite de dragoste și de viitorul promis, dar descoperim că acesta nu este adevărul.
În plus, pe măsură ce euforia dispare, începem să revenim la personalitatea noastră obișnuită, la fel și partenerul nostru. Nu ne simțim la fel de expansivi, iubitori și altruişti. La început, poate că am făcut tot posibilul să ne acceptăm partenerul, acum ne plângem că nevoile noastre nu sunt satisfăcute. Ne-am schimbat și nu ne simțim la fel de minunat, dar ne dorim să revină acele sentimente fericite.

În continuare se întâmplă două lucruri care pot deteriora relațiile.
În primul rând, acum că suntem atașați și ne temem să ne pierdem sau să ne supărăm partenerul, ne reținem sentimentele, dorințele și nevoile. Acest lucru ridică ziduri intimității, ingredientul secret care menține dragostea vie. În locul ei ne interiorizăm și naștem resentimente. Sentimentele noastre pot derivă în sarcasm sau agresivitate pasivă.
Pe măsură ce romantismul și idealizarea se estompează, a doua greșeală fatală este să ne plângem și să încercăm să ne transformăm partenerul în “idealul” la care am visat.
Ne simțim înșelați și dezamăgiți că partenerul nostru se comportă acum diferit decât la începutul relației. El sau ea, de asemenea, revine la personalitatea lor obișnuită, care poate include mai puțin efort pentru a vă câștiga și pentru a vă satisface nevoile. Partenerul nostru se va simți controlat și plin de resentimente și se poate retrage.
În unele cazuri, am putea descoperi probleme grave - că partenerul nostru are o dependență, o boală mintală, este abuziv sau necinstit. Acestea sunt probleme care necesită un angajament serios de schimbare și adesea ani de terapie pentru a fi depășite. Mulți codependenți, care se implică rapid din motivele expuse mai sus, își vor sacrifica propria fericire și vor continua o relație ani de zile încercând să-și schimbe, să ajute și să-și “repare partenerul”.
Dinamica familială disfuncțională a copilăriei se repetă adesea în căsniciile și relațiile lor. Ei pot contribui inconștient la problemă, deoarece reacționează la un părinte abuziv sau obsedat de control. Schimbarea necesită vindecarea trecutului nostru și depășirea rușinii și a stimei de sine scăzute pentru a ne simți îndreptățit la iubire și apreciere.
Pași pe care îi putem face pentru a face dragostea să dureze
Vom atrage pe cineva care ne tratează așa cum ne așteptăm să fim tratați.

Pe măsură ce ne prețuim mai mult, cei de care suntem atrași se vor schimba și, în mod natural, vom evita pe cineva care nu ne tratează bine sau nu ne satisface nevoile.

De aceea este necesar să urmăm câteva reguli:

1. Să ne cunoaștem mai bine, pe noi, nevoile, dorințele și limitele noastre.
2. Să ne alocăm timp să cunoaștem persoana cu care ne întâlnim. Să aflăm cine este cu adevărat și cum să rezolvăm eventualele conflicte.
3. Să ne amintim că sexul eliberează oxitocină și crește legătura (deși poate apărea și fără ea).
4. Să fim sinceri de la început. Să nu ascundem cine suntem, inclusiv nevoile noastre. Fii clar și vorbește când nu-ți place ceva.
5. Să vorbim sincer despre ceea ce vrem și despre așteptările noastre într-o relație. Dacă cealaltă persoană nu vrea aceleași lucruri, este impetuos să încheiem relația. Acest lucru poate să nu fie ușor, dar relația oricum nu ar fi funcționat.
6. Cercetările arată că rezultatele relației sunt previzibile pe baza stimei de sine a partenerilor. Valoarea de sine este esențială pentru relații sănătoase. De asemenea, ne permite să primim dragoste și să respingem abuzurile.
7. Granițele și intimitatea sunt esențiale pentru relații. Este necesar să învățăm să fim asertivi pentru a ne exprima sentimentele, nevoile și dorințele și să stabilim limite.

Poate că cel mai bun mod de a menține dragostea vie este să facem tot ce putem pentru ca partenerul să știe că îl/o iubim.
Distrați-vă și nu uitați niciodată că o relație este ceea ce facem noi din ea!
Mai mult efort vă va duce aproape întotdeauna la o existență plină de pasiune și bucurie.