Un matematician merge la terapeut şi spune că a avut un vis matematic care arată aşa:
…2 2 4 4…
Şi era ceva înainte şi ceva după aceste cifre.
T: Ştiu.. Înainte era 11 şi după era 88, exact aşa cum în toate lcururile pe care le dublezi în viaţă acest vis îţi arată cum funcţionezi: 11 X 2 fac 22, etc
( Vede că clientul nu este prea convins)
T: Ce nu-ţi place?
C: Da, dar dacă de fapt înainte avem 0 şi apoi avem 66, atunci putem spune că 0+22 fac 22, 22+22 fac 44, 44+ 22 fac 66. Eu cred că poate fi şi aşa.
T: Nu contest. Dar ascultă-mă şi pe mine. Asta este o rezistenţă din partea ta. Tu dublezi lucrurile. Du-te acasă. Ne vedem data viitoare.
C vine pesteo săptămână şi spune:
C: Păi după 8 văd aşa: 1 22 44 66 8
Şi linia de la 8 parcă nu se vede foarte bine, nu se închide, n-are nici o noimă. Parcă e un 9…1224466896..
T: Vezi, cât de eficientă poate fi rezistenţa. Printr-o mică liniuţă lipsă nu poţi vedea un lucru logic şi matematic. Aşa funcţioneză inconştientul.
C: Dar nu văd un 1, ci este un 6. Nu se poate: 612244896
T: Asta nici nu seamănă cu un 1.
C: Acum ştiu: 6,12,24,48,96.
Patrick Esmond, Învătând de la pacient