Te confrunți cu frici intense, fobii sau anxietate care îți limitează viața de zi cu zi?
Terapia prin expunere este o metodă eficientă de a-ți înfrunta temerile într-un mod controlat și sigur.
Cu sprijinul unui psiholog din Craiova, poți învăța să îți reduci treptat anxietatea și să îți recapeți echilibrul emoțional.
Laura-Maria Cojocaru, psihoterapeut în Craiova, oferă consiliere psihologică specializată în gestionarea fricilor și fobiilor prin tehnici validate științific.
Descoperă cum poți depăși obstacolele interioare și să-ți construiești o viață mai liberă.
Cu toții avem frici. Unele sunt ușor de evitat, dar altele pot ajunge să ne limiteze viața de zi cu zi — ne pot împiedica să călătorim, să interacționăm cu ceilalți, sau chiar să ieșim din casă.
Terapia prin expunere este o metodă psihoterapeutică eficientă, bazată pe cercetare științifică, care te poate ajuta să recapeți controlul asupra fricilor tale și să reduci anxietatea care le însoțește.
Ce este terapia prin expunere?
Terapia prin expunere este o formă de intervenție psihologică care face parte din familia terapiilor cognitiv-comportamentale (CBT – Cognitive Behavioral Therapy). Aceasta se bazează pe un principiu aparent contraintuitiv: pentru a reduce frica, este necesar să te apropii de ea, nu să o eviți. Evident, această apropiere se face într-un mediu controlat și sigur, sub îndrumarea unui psihoterapeut format în această metodă.
Această terapie este utilizată în tratarea mai multor tulburări psihologice, printre care:
- fobii specifice (teama de înălțimi, de animale, de sânge etc.),
- tulburarea de panică,
- anxietatea socială,
- tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC),
- tulburarea de stres posttraumatic (PTSD),
- anxietatea generalizată.
Cum funcționează terapia prin expunere?
Fricile persistente sunt adesea întreținute de comportamente de evitare. Dacă, de exemplu, îți este frică să mergi cu metroul, este posibil să începi să-l eviți cu totul. Pe termen scurt, acest lucru poate părea că „funcționează” – frica dispare temporar. Pe termen lung, însă, evitarea o întărește. Mintea „învață” că metroul este periculos, tocmai pentru că nu are ocazia să experimenteze contrariul.
Terapia prin expunere sparge acest cerc vicios. Împreună cu terapeutul, vei învăța să te confrunți treptat și sistematic cu situațiile, obiectele sau gândurile care îți provoacă teamă, într-un mod structurat și progresiv.
Tipuri de expunere folosite în terapie
Există mai multe forme de expunere, fiecare adaptată nevoilor și profilului clientului:
- Expunerea in vivo (reală): presupune confruntarea directă cu obiectul sau situația temută. De exemplu, o persoană cu frică de câini poate începe prin a privi imagini cu câini, apoi să stea la o distanță sigură de un câine real, iar treptat să se apropie și chiar să îl atingă.
- Expunerea imaginară: folosită mai ales în cazuri de traumă, presupune ca persoana să își imagineze în detaliu situația temută și să o povestească cu voce tare, repetat, până când răspunsul emoțional se diminuează. Un veteran de război cu PTSD poate fi ghidat să reviziteze, în siguranță, memoria unui eveniment traumatic.
- Expunerea interoceptivă: utilizată în special pentru tulburarea de panică, implică reproducerea senzațiilor corporale asociate cu anxietatea (de exemplu, respirație accelerată, bătăi rapide ale inimii) pentru a învăța că aceste senzații sunt, de fapt, inofensive. Alergatul pe loc sau rotirea pe scaun sunt tehnici frecvente.
- Expunerea prin realitate virtuală: ideală pentru situații greu de reprodus în realitate (zborul cu avionul, vorbitul în public), folosește tehnologii moderne pentru a simula mediul care provoacă frică, într-un cadru controlat.
- Expunerea prelungită: aplicată mai ales în tratamentul PTSD, implică o expunere repetată și susținută, pe parcursul mai multor luni. Scopul este procesarea profundă a traumei și reintegrarea acesteia într-un mod mai puțin copleșitor.
În multe cazuri, expunerea este combinată cu tehnici de relaxare, mindfulness sau restructurare cognitivă, pentru a reduce stresul și pentru a întări sentimentul de autoeficacitate.
Cui i se adresează terapia prin expunere?
Terapia prin expunere este potrivită pentru copii, adolescenți și adulți. De exemplu:
- Un copil care a fost mușcat de un câine și acum se teme să iasă în parc.
- Un adolescent cu anxietate socială care evită să vorbească în fața colegilor.
- Un adult care suferă de atacuri de panică și se teme de locuri aglomerate.
- Un veteran care trăiește cu simptome de PTSD și are coșmaruri sau flashback-uri.
Este important ca terapia să fie realizată de un profesionist licențiat, cu experiență în metode CBT și tehnici de expunere, pentru a asigura eficiența și siguranța intervenției.
Ce beneficii aduce terapia prin expunere?
Studiile clinice arată că terapia prin expunere este una dintre cele mai eficiente metode pentru tratarea anxietății și a fricilor patologice. Beneficiile includ:
- Reducerea simptomelor: multe persoane observă o diminuare semnificativă a anxietății încă din primele săptămâni de terapie.
- Schimbarea percepției: situațiile sau obiectele care păreau periculoase nu mai sunt interpretate ca amenințări reale.
- Creșterea încrederii în sine: fiecare pas făcut înspre frică este o dovadă că ești mai puternic decât credeai.
- Efecte de durată: în multe cazuri, beneficiile terapiei se mențin pe termen lung, mai ales dacă sunt însoțite de exerciții de întreținere.
Concluzie
Fricile, anxietatea și traumele nu trebuie să-ți controleze viața. Terapia prin expunere oferă un cadru sigur și eficient în care poți învăța să-ți înfrunți temerile, pas cu pas, cu sprijinul unui profesionist. Nu este o metodă ușoară, dar este una puternică — iar rezultatele pot fi transformatoare.
Dacă simți că o frică sau o traumă îți limitează viața, poți face primul pas cerând ajutor. Înfruntarea fricii nu înseamnă lipsa fricii, ci curajul de a merge mai departe, în ciuda ei.